Comunicare tinuta in cadrul WORKSHOP-ULUI ROMÂNO - SÂRB PENTRU TRANSFERUL DE KNOW - HOW PRIVIND TURISMUL ECO SI ETNO - CULTURAL IN CIRCUITUL TURISTIC EUROPEAN, in perioada 2- 3 octombrie 2008, in cadrul Muzeului Regiunii Portilor de Fier Drobeta Turnu Severin .
Drd. Catalin Patroi ,, Reprezentari antropomorfe in cadrul culturii eneolitice Salcuta,,
Criteriile după care putem aborda plastica antropomorfă sunt dintre cele mai diverse şi fiecare în parte oferă unele indicii despre această categorie de vestigii arheologice.
Ca întrun puzzle, pe masură ce îmbinăm element cu element vom avea o dimensiune ce ţine de spaţiul artei iar alta ce ţine de de zona concepţiilor şi credinţelor religioase. Trebuie spus că cele două dimensiuni sunt strâns legate între ele şi limitele percepţiei lor se îmbină in dese randuri.
Analizând figurinele după criterii artistice şi tehnice se pot observa următoarele direcţii în care se va acţiona în realizarea unui profil.
Este vorba de: calitatea pastei, starea piesei, dimensiunile piesei, forma piesei, categoria umană careia îi aparţine, modul de tratare a grupelor anatomice, decorul figurinelor, maniera în carte sunt realizate, contextul stratigrafic şi complexul în care au fost găsite.
Este vorba de: calitatea pastei, starea piesei, dimensiunile piesei, forma piesei, categoria umană careia îi aparţine, modul de tratare a grupelor anatomice, decorul figurinelor, maniera în carte sunt realizate, contextul stratigrafic şi complexul în care au fost găsite.
1.În anul 1927 V.Cristescu publica, întrun studiu apărut în revista Dacia, vestigiile decoperite în punctele,,Măgura Cetate,, şi ,,Măgura Fetelor,, din localitatea Vădastra .
V.Cristescu, Les stations prehistoriques de Vadastra, DACIA, III-IV,1926-1927, p.222
V.Cristescu, Les stations prehistoriques de Vadastra, DACIA, III-IV,1926-1927, p.222
2. În anul 1939 D.Berciu publica ,, Arheologia preistorică a Olteniei,,lucrare în care sunt prezentate şi câteva figurine antropomorfe din lut aparţinând culturii eneolitice Sălcuţa. Localitatile Salcuta, Vadastra, Ostrovul Simian.
D. Berciu, Arheologia preistorică a Olteniei, 1939, fig.73/2, 5.
D. Berciu, Arheologia preistorică a Olteniei, 1939, fig.73/2, 5.
3. Între anii 1945-1946 , la Sălcuţa - ,,Piscul Cornişorului,,- sunt efectuate cercetări de către H.Dumitrescu.
S.Bâlcu.Marinescu, R.Andreescu ,,Piscul Cornişorului, 1945-1946, Studii de Preistorie, 2/2003-2004, 2005, p.149, fig.26/8.
S.Bâlcu.Marinescu, R.Andreescu ,,Piscul Cornişorului, 1945-1946, Studii de Preistorie, 2/2003-2004, 2005, p.149, fig.26/8.
4. D. Berciu, Catalogul Muzeului Arheologic din Turnu Severin, MCA, I, 1951, p.590., fig.32/1; nr.I-12, fig.32/5, nr.I-13. Piesele provin din localitatea Ostrovul Corbului
5. Rezultatele săpăturilor de la Sălcuţa sunt concretizate de către D.Berciu în volumul ,,Contribuţii la problemele neoliticului în România în lumina noilor cercetări,, Bucuresti, 1961 .
Piesele în cauză au fost găsite în diverse nivele stratigrafice , dupa cum urmează: 4 în nivelul Sălcuţa IIb(fig.152/1-2, 5; fig.158/3-5; fig.153/4), 6 în nivelul Sălcuţa IIc(fig.152/3,fig.153/2-3, fig.154/3, fig.156/3, fig.157/6) şi 3 în nivelul Sălcuţa III (fig.152/6, fig.153/1, fig.154/2).
Piesele în cauză au fost găsite în diverse nivele stratigrafice , dupa cum urmează: 4 în nivelul Sălcuţa IIb(fig.152/1-2, 5; fig.158/3-5; fig.153/4), 6 în nivelul Sălcuţa IIc(fig.152/3,fig.153/2-3, fig.154/3, fig.156/3, fig.157/6) şi 3 în nivelul Sălcuţa III (fig.152/6, fig.153/1, fig.154/2).
6. La Almăjel, Mehedinti, din nivelul corespunzător fazei Sălcuţa II, a fost descoperită o mică figurină antroomorfă din lut.
D. Galbenu, Aşezarea de tip Sălcuţa de la Almăjel, p.156. Piesa a fost gasită sub daramatura locuinţei L2.
D. Galbenu, Aşezarea de tip Sălcuţa de la Almăjel, p.156. Piesa a fost gasită sub daramatura locuinţei L2.
7. Intre anii 1981-1983 s-au efectuat cercetări sistematice în tell-ul eneolitic de la Valea Anilor (Mehedinţi) . Faza Salcuta III.
I.Stângă, Reprezentări plastice aparţinând neoliticului târziu, din judeţul Mehedinţi, R.M., 6, 1988, p.36-39
8. La Drăgăneşti – Olt - ,, Corboaica,, - au fost descoperite cinci figurine antropomorfe de lut în nivele de locuire aparţinând culturii Sălcuţa. Fazele evolutive Salcuta IIc si III.
M.Nica, C.Schuster, T.Zorzoliu, Cercetări arheologice în tell-ul gumelniţeano.-sălcuţean de la Drăgăneşti -Olt- ,, Corboaica,, - campaniile din anii1993-1994, Cercetări arheologice în aria nord-tracă, 1995, p.17, fig.11/4; 7a-b ,8.
9. Din siturile de la Slatina ,, Strehareţ,, si Brebeni, ce aparţin culturii Sălcuţa provin 7 reprezentări antropomorfe si respectiv 15.
C.Schuster, S.Popovici, Despre arta neolitică şi eneolitică din zona Oltului Inferior, BMTA, 5-6, 1999-2000, p.143-147., fig. 6/1a si 1b, fig. 1/ 1a, 1c, ig. 6/2, fig. 2/1, 2/1a si 2/1b, fig. 2/2, 2/2a si 2/2b, fig. 2/4, fig. 1/3, 1/3a, 1/3c, fig.3/3, 3/3a, 3/3b, fig. 1/2a, 1/2b, fig. 1/2a, 1/2b, fig. 4/1, 4/1a, 4/1b, fig. 3/2, 3/2a, 3/2b, fig. 5/1, 5/1a, 5/1b, fig. 4/2, 4/2a, 4/2b, fig. 5/3,4, fig. 5/2, 5/2a, 5/2b.
Pentru zona Banatului cele mai reprezentative piese antropomorfe Salcuta sunt publicate in lucrarea ,,Cultura Salcuta in Banat,, A.Radu.
Piese recente au fost descoperite de catre Aurelia Grosu - Muzeul Judetean Slatina in asezarea de la Draganesti Olt, campania 2001, cateva fiind publicate intrun Magazin Istoric din 2004.
Reprezentari antropomorfe din lut au fost descoperite şi în sudul Dunării, în S.E. Serbiei, N.V. Bulgariei, unde şi-au desfăşurat existenţa grupurile similare Bubanj şi Krivodol. Prin stil, mod de realizare, calitatea pastei, se poate observa că piesesle în cauză aparţin aceluiaşi fenomen cultural.
Bakarno Gumno near Prilep(Pelagonia) ,
Crnobuki near Bitola(Pelagonia)
Crnobuki near Bitola(Pelagonia)
Krivelj, Zlotska pecina (Serbia), Supljevek, Makedonija, Crnobuki( Macedonia), Kovilovo, Zaminet, Krivodol, Kolarovo, Vidin, Liga( Bulgaria), Maliq( Kossovo)
N. Tasic, Eneolithic cultures of central and west Balkans, 1995, p.111, fig.3(1,2)
Idem, Bubanj – Sălcuţa - Krivodol komplex, PJZ, III, 1957, pl.XIII, fig.1, 5.
V.,Nikolov , Zaminet, 1975
V., Mikov, La station eneolithique de Krivodol, fouilles et recherches, I, 1948, p.30, 52-54, fig.15b.
L.Pernicheva ,Prehistoric cultures in the Middlle Struma Valley: neolithic and eneolithic,Prehistoric Bulgaria, 1995, p.129, fig.500.
V.Gergov, K. Ransborg, Liga, Acta Archaeologica Supplementa, VI, 2005.




